Heh, demult mi-am dorit am un bloguleț unde împărtăşesc cu lumea locurile pe unde am hoinărit, ceva special care reprezinte, ceva mai mult decât un “am fost acolo şi am făcut asta“, ceva care învingă rutina şi lenea şi pătrundă acolo unde ochii nu şi-au imaginat vor ajunge.

Ca o mică introducere despre tornada mea din interior, pot spun despre mine nu găseşti niciodată în acelaşi loc, trebuie mereu fac ceva pentru a-mi hrăni sufletul cu frumos, adrenalină şi fericire. De mică eram prezentă la toate cercurile extraşcolare, începând cu înot, arhitectură, pictură, atletică uşoară, chitară, karate, cluburi de lectură şiterminând cu alte cursuri care au durat mai puţin, posibil pentru nu m-am regăsit în acele activităţi în momentul respectiv, dar mereu eram bucuroasă şi îmi spuneam “bine am încercat-o şi pe asta“, aşa cum fac şi acum.

După absolvirea liceului mi-am dorit cunosc alte orizonturi aşa am decis îmi continui studiile peste graniţele Moldovei în care m-am născut. Am ales România şi anume Sibiul pentru acel oraş are un specific al lui. Înconjurat de munţi şi de oameni frumoşi, am aplicat la toate cele 3 opţiuni pentru Universitatea din Sibiu. Nerăbdătoare aflu rezultatele, în marea zi, trezesc cu un mesaj de la un prieten care aştepta fiu admisă la Sibiu care suna cam aşa: “Mihaela, tu ai depus dosarul pentru Universitatea dinPetroşani?????”

Am rămas şi eu cu ochii căscaţi şi am zis caut pe hartă unde se află acest oraş, nu am fost foarte mulţumită de redirecţionare, dar nu m-am gândit mai mult de 2 ore accept şi spun din nou “hai o încerc şi pe asta“. Adevărata provocare a început când am ajuns în acel mic orăşel care ascundea frumuseţi uimitoare.

Nu mi-a luat mult timp găsesc prieteni care caţără munţii, biciclişti, iubitori ai sportului, pentru zona este un minunat loc în care îţi poţi epuiza cât se poate de minunat energia şi o recapeţi din nou datorită aerului curat care dăinuie peste tot.

Am căţărat stânci, am atins vârfuri de munţi, am dormit lângă stână, mi-am umplut bocancii cu zăpadă, am întâlnit o familie de urşi, am trecut la câţiva centimetri de vipere, m-am rătăcit pe cărări neumblate de mult timp, mi-am luat şi o bicicletă cunosc munţii şi drumurile învârtind din pedale şi în primul rând am cunoscut persoane care m-au ajutat vădcât de frumos este Universul în care trăim. Iar de toate câte puţin, urmează povestesc!

Advertisements